De maine...

De maine, de luni, de pe 1, de la anu nu mai fac si nu mai dreg sau fac si dreg si razdreg!

De cate ori v-ati spus asa? De maine ma las de fumat, de pe 1 ma apuc de regim, de mers la sala, de alergat, de la anu promit sa... si eu mi-am zis de zeci de ori, de multe dintre ele m-am si apucat (asta cu apucatul ne iese bine cum ar zice si reclama). "De mainele" meu este in principiu de doua feluri, un "de maine ma apuc de slabit" si un "de maine nu ma mai enervez". :) Paradoxal partea cu slabitul mi-a iesit de mai multe ori decat cea cu enervatul...

Cum vi se pare ziua de astazi? In Bucuresti ploua, e frig, nu-i pic de soare la orizont, suntem in a 4 a zi dupa Paste. Astazi este miercuri 18 aprilie 2012. O zi ca oricare alta, nu pare sa aiba nimic special, o zi obisnuita ati zice. Ce parare aveti sa fie astazi un "de maine"?! Am avut ceva de "de maine" in astia acusica 32 de ani de viata daaaaaaaaaar hai sa fie si un de astazi! Asa ca vom insituti, de azi 18 aprilie, regula lui DE ASTAZI!

Am inceput blogul acesta acum aprape doi ani cand era sa dau coltu' (am si lasat publica postarea de atunci), evident nu l-am dat, ba chiar intre timp viata mea a devenit minunata si fascinanta, asa cum sunt toate inceputurile. Intre timp am devenit mama iar minunea mea a implinit chiar un anisor. Acum ca am scos-o cat de cat la liman din ale bebelusiei am zis ca e timpul sa-mi vad si de mine putin. Am alaptat timp de un an, inca o fac, dar treptat o sa renuntam si corpul meu va deveni si el incet incet mai mult al meu si mai putin al ei. Asa ca ma intorc intr-un punct unde am mai fost de niste zeci de ori: SLABITUL! De astazi Break a leg devine blog de dieta si viata sanatoasa!

Deci de azi incep un jurnal de dieta/slabit/regim sau cum vreti sa-i spuneti, intr-un final scopul e acelasi.

Bine, chestiunea asta cu "de maine" e in sinea ei motivatoare, trebuie sa-ti stabilesti un tel, un termen, niste mijloace pentru a ajunge acolo unde ti-ai propus. Asa ca eu voi porni de astazi cu urmatoarele date:
1. Scop - obtinut o forma fizica placuta si un corp mai sanatos prin scazut ~ 25 kg si tonifiere musculara;
2. Termen - 12 luni, slabire si mentinere;
3. Mijloace - dieta, miscare (i-as zice sport dar miscare de orice fel), suplimente, relaxare si (doamne ajuta) mai putin consum nervos.

Datele de pornire:

Greutate: 100 kg;
Inaltime: 170 cm, aici sper sa raman la fel :))
Dimensiuni
Piept:
Talie:
Sold:
Coapsa:
Gamba:
Glezna:
Brat:
Antebrat:

Deci voi posta in lunile care vin meniurile zilnice, volumul de activitate fizica, suplimentele luate, calitatea vietii si rezultatele obtinute. Daca cineva doreste sa ma insoteasca e bine venit! Primele doua saptamani vor fi de ordonare a programului asa ca aveti timp sa prindeti ritmul.


Sa fiti frumosi si sanatosi!

P.S. eu mi-am facut deja un set complet de analize, eu as zice ca asta este pasul 0 atunci cand vrei sa intri intr-un program de scadere a greutatii/crestere a greutatii.

De ce "un picior"? Pentru ca am avut noroc!

Astazi mi-am rupt piciorul! Astazi nu mi-am rupt si gatul!
Neglijenta unor muncitori, neatentia mea, bad karma, ceasul rau pisica 13, nu stiu... cert este ca azi la 10,45 am ajuns cu salvarea la spitalul de urgenta cu un picior rupt (asta in loc sa fiu la casatoria unor prieteni). De ce ma simt norocoasa? Pentru ca azi am vazut-o pe doamna cu coasa cum ma astepta la capatul scarilor pe care m-am pravalit. Am alunecat pe superbele scari de marmura de la serviciu si mi-am vazut viata derulata prin fata ochilor, la relanty, in cele 5 secunde de prabusire intre etajul unu si parter... Mi-am auzit oasele facand trosc ca un vreasc dar tot ce aveam in minte era NU si capul!!! In unul dintre acele momente, care ma fac sa fiu eu si nu orice alt biped de pe pamantul asta, mi-am ferit capul de scarile ce se apropiau vertiginos. Ologi am tot vazut.. dar oameni fara creier, cantitativ nu calitativ, mai putin.
De ce povestea...? pentru ca azi a fost una dintre acele zile cand timpul se opreste in loc, cand vezi portita dintre a fi si a nu mai fi, cand iti dai seama ca un pas gresit pe scari poate sa fie ultimul act, dramatic si spectaculos, dar ultimul. Cum a murit asta? A cazut pe scari!
Mai am foarte multe de facut pe aici, multi de iubit, multi de enervat, asa ca mai stau o vreme.
De azi am si blog, pentru multele ganduri ce ar fi ramas inchise in mintea mea.
Este un exercitiu terapeutic, un demers personal, poti sa-l vezi drept egoist, egocentric sau poti sa-l vezi ca pe un fapt de viata. Iti place, zaboveste, nu iti place... e un X alb pe fond rosu in coltul din dreapta sus! Traiesc intens, pentru ca gandesc intens, mi s-au intamplat multe si diverse... poate ti s-au intamplat si tie, poate sunt banale sau extraordinare, dar ne vom ragasi in final.
Traim, iar asta e cel mai frumos dar!